Dragnea mănâncă fără să împartă, iar Geoană a picat ca musca-n lapte

România este împărțită în aceste momente bucată cu bucată, minister cu minister, funcție cu funcție. Promisiunile din campanie privind depolitizarea sunt istorie, se schimbă și portarii, totul. Nimic nu rămâne pe dinafară, totul se negociază. Câștigătorii sunt numeroși, hrăpăreți, vanitoși, iar fiecare încearcă să tragă o halcă cât mai mare. Banii și puterea fac și desfac prietenii surprinzătoare în aceste zile, se produc alianțe inexplicabile, apar rupturi iremediabile.

Bomba trădătorului din PSD, care a negociat în numele lui Traian Băsescu, nu a fost aruncată în mod întâmplător de Crin Antonescu, ci a făcut parte dintr-un calcul strategic. Președintele PNL nu s-a trezit vorbind, ci s-a aflat într-o perfectă coordonare cu Victor Ponta și Liviu Dragnea. Rememorez o declarație mai veche a lui Antonescu: „greii din PSD sunt Ponta și echipa lui”.

În interiorul PSD și PNL au început reglările de conturi între diferite tabere și interese. Fiecare cu clientela lui. Incomozii pot fi excluși cu ușurință. Iar Ponta și Antonescu pun umărul cu rândul pentru a pune lucrurile la punct în cele două partide, bazându-se pe rezultatele istorice de la parlamentare.

Mircea Geoană aproape că nu contează în această ecuație. S-a arătat cu degetul spre fostul președinte al PSD, dar pe lângă acesta au apărut și alte nume grele. Acolo este miza centrală, nu dacă Geoană este exclus sau nu din partid, ci cum va reacționa partidul. Pisica a fost arătată.

„E o diversiune ordinară, vor să ne scoată de la masa negocierilor, este mâna sforarilor”, se încordează Nicușor Constantinescu, Marian Oprișan și Marian Vanghelie. Aici au pus punctul pe i, au spus adevărul. Lor li se pot alătura și alți baroni supărați.

Adică ei, baronii, care muncesc la fiecare alegeri și aduc voturi, scot parlamentari la normă, nu au dreptul să spună nimic? Ei nu pot propune oameni de casă, nu pot cere feude? De ce să nu primească și ei, de ce doar Ponta și Dragnea și ei nu?

În PSD miroase a conspirație, a uneltire, a răzvrătire după ce baronii simt că li se pune pumnul în gură. Victoria trebuia să asigure hrană pentru toți, dar aceasta nu satisface poftele pantagruelice adunate în anii lungi de opoziție. Unii nu au uitat cum pe vremea lui Mircea Geoană ei au dus greul în Opoziție, dar au dat și cu pumnul în masa din Kiseleff. Și acum, ei ce fac? Se retrag în destinații exotice și lasă victoria doar pe mâna „sforarilor”?

Mircea Geoană a reprezentat în PSD ideea descentralizării, a forței baronilor. Victor Ponta a spus pas acestui stil de a face politică. Și-a atras baronii de partea lui, dar le-a dat peste mâna când aceasta s-a întins prea mult. Școala Năstase nu permite astfel de derapaje ale baronului, redus de multe ori la rangul de vătaf. Controlul stă tot în pixul de la București, indiferent cât de mult și tare se vorbește despre descentralizare.

Iar lângă președintele Victor, stă, de doi ani și jumătate, Liviu Dragnea, cândva egalul lui Mazăre, Constantinescu, Oprișan, Vanghelie. Astăzi se află deasupra lor. „Eu îmi doresc să fiu tot timpul lângă Victor. Suntem împreună de doi ani și jumătate, și prieteni, și camarazi, și o să fim în continuare împreună”, își descrie relația de putere Dragnea. A părăsit Teleormanul, iar rețeaua sa se întinde acum în toată țara.

De la victoria din 9 decembrie au trecut doar patru zile. Lupta anti-Băsescu a trecut în plan secund. A început ciolaniada.